ViaÅ£a creÅŸtină are trei trepte care s-ar putea numi: 1) Întoarcerea lui Dumnezeu; 2) Curăţirea sau îndreptarea; 3) SfinÅ£irea. În prima treaptă omul se întoarce de la întuneric la lumină, de la stăpânirea Satanei la Dumnezeu; în cea de a doua el curăţă cămara inimii lui de orice necurăţire, pentru a primi pe Hristos Domnul care vine la el; în cea de a treia Domnul vine, îÅŸi face sălaÅŸ în inima lui ÅŸi Se uneÅŸte cu el.

Dragostea Domnului nostru Iisus Hristos față de oameni este atât de mare, încât El nu numai că a primit pentru mântuirea noastră moartea, ci ne-a dat È™i posibilitatea de a ne uni mereu în cel mai strâns mod cu El. În acest scop, la Cina cea de Taină, înainte de suferinÈ›ele pe care avea să le îndure pe Cruce, Domnul a instituit Taina Sfintei Împărtășanii.

Taina pocaintei si spovedanie ne vadeste cat de pacatosi suntem si totodata naste in noi din abundenta nadejde. Prin spovedanie invatam cat de grea si de dureroasa este pocainta adevarata; insa impreuna cu aceasta cunoastere se inteteste curajul de a-L intalni pe Hristos, exact asa cum suntem: pacatosi plini de speranta; esuati plini de credinta; prieteni dragi Lui, cu indrazneala in iubirea Sa, cu nadejdea in harul Sau. 

AlioÅŸa stătea pe băncuţă ÅŸi se odihnea, de parcă tocmai terminase de cărat pietre grele. Avu dreptate părintele Mihail: pocăinÅ£a este muncă ÅŸi nu-i o muncă uÅŸoară. Însă atunci când omul o face, pacea ÅŸi liniÅŸtea se lasă în suflet ca ÅŸi cum după o furtună pe mare corăbioara ta ar fi intrat într-un golf liniÅŸtit, liniÅŸtit.