rmînd Sfinţilor Prooroci şi Sfinţilor Apostoli ai lui Hristos, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au considerat şi au numit păcatul „ o boală a sufletului omenesc", iar mîntuirea, o vindecare de păcat şi de moarte, moartea fiind consecinţa sau „plata păcatului" (Romani 6, 23). De aceea, Sfintele Taine ale Bisericii, instituite de Hristos-Dom- nul sînt Taine ale vindecării de păcat şi ale dobîndirii vieţii veşnice. Cînd Hristos iartă păcatele, El vindecă de fapt sufletul omului de înstrăinarea şi despărţirea sa faţă de Dumnezeu şi de aproapele. Numai sufletul omului vindecat de păcate şi de patimi păcătoase egoiste poate iubi cu adevărat pe Dumnezeu şi pe aproapele. în sensul acesta, Sfînta Taină a Spovedaniei sau a Mărturisirii şi iertării păcatelor este o lucrare sfîntă de refacere a legăturii de iubire dintre omul credincios şi Dumnezeu pe de o parte, şi dintre credincios şi semenii săi, pe de altă parte. Prin Sfînta Taină a Spovedaniei, a Mărturisirii sau a împăcării cu Dumnezeu şi cu Biserica, credinciosul care regretă păcatul, îl mărturiseşte şi se străduieşte să nu-l mai săvîrşească face deodată experienţa sfîntă a iertării, eliberării şi a vindecării sufletului său, pentru a putea pune început nou vieţii sale. Taina Sfintei Spovedanii este, aşadar, o Taină a înnoirii vieţii spirituale şi a creşterii duhovniceşti în legătura de iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni. Ca şi rugăciunea, Spovedania este termometrul şi respiraţia vieţii duhovniceşti cre­ ştine. Taina Pocăinţei este răstignire a egoismului din noi şi în acelaşi timp înviere şi bucurie a sufletului. în Ortodoxie, cine ştie să PREFAŢĂ se pocăiască şi să se spovedească la preotul duhovnic iscusit ştie cît de aproape este împărăţia lui Dumnezeu de inima care caută iertare şi vindecare de la Dumnezeu, potrivit îndemnului şi făgă­ duinţei: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu" (Matei 4,17) sau: „Mare bucurie se face în ceruri cînd un păcătos se pocăieşte" (Luca 15, 7). Dar precum intrarea lumii în împărăţia lui Dumnezeu la sfirşitul veacurilor este precedată de judecata de apoi (Matei 25,31-46; Apocalipsă 21, 27). tot aşa împărtăşirea cu Sfinta Euharistie, cu prînzul anticipat al împărăţiei cerurilor, este precedată de judecata de bună voie a noastră înşine, căci cine se judecă pe sine mărturisindu-şi păcatele prin pocăinţă primeşte iertarea lor şi se poate apropia de împăratul Hristos, care a zis tîlharului pocăit: "Azi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23, 43). Aşadar, ne spovedim şi ne împărtăşim pentru că dorim învierea şi viaţa veşnică a împărăţiei cerurilor (Ioan 6,54-58). Cartea Rînduiala Spovedaniei şi a împărtăşaniei scrisă de părintele arhimandrit Ioanichie Bălan de la Sfînta mănăstire Si­ hăstria, ne oferă într-o formă simplificată şi dialogică un îndreptar practic sau o călăuză pentru spovedanie, mai ales azi, cînd multă lume a pierdut obişnuinţa şi priceperea de-a se spovedi. în locul reflexiei teologice aprofundate, autorul a ales forma de abordare moral-canonică a spovedaniei, tocmai pentru a-i da un caracter pedagogic mai popular şi mai accesibil. Cu speranţa că acest îndreptar de spovedanie va fi de un real folos credincioşilor noştri de diferite vîrste, binecuvîntăm publicarea lui, rugind pe Hristos-Domnul să dăruiască bucuria învierii Sale celor ce prin creanţă puternică, căinţă sinceră şi dragoste fierbinte dobîndesc de la El iertarea păcatelor spre viaţă adevărată şi sfintă.