Rascumparand vremea, de Arhim. Zaharia Zaharou - carti teologie si spiritualitate Libraria Bizantina …atunci cand aflam intelepciunea lui Dumnezeu ne rascumparam timpul vietuirii noastre pe pamant. "Socotiti, drept aceea, cum sa umblati cu paza, nu ca niste neintelepti, ci ca cei intelepti./ Rascumparand vremea, ca zilele rele sunt", spune Sf. Pavel in Epistola sa catre Efeseni (Ef 5, 15-16). Pentru cultura zilelor noastre timpul inseamna bani, dar pentru noi, crestinii, timpul inseamna rascumpararea vesniciei. In fiecare zi noi incercam sa imputinam pacatul din viata noastra si sa sporim neincetat in inima noastra energia harului lui Dumnezeu, si astfel sa punem pe fiece zi a vietii noastre pecetea vesniciei. In fiecare zi suntem chemati sa facem o sfanta negutatorie: sa schimbam viata noastra trecatoare cu viata cea vesnica de la Dumnezeu. In fiece zi primim darul timpului si daca din cele 24 de ore ale zilei punem deoparte cateva minute, sau poate ore, pe care le dam rugaciunii, atunci acest timp pe care il daruim lui Dumnezeu din toata inima va pecetlui fiece zi a vietii noastre si in cele din urma toata viata noastra va fi adumbrita de vesnicie. Rugaciunile noastre vor ramane vesnic inaintea lui Dumnezeu si ele vor fi mantuirea noastra. Arhim. Zaharia Zaharou …este o mare tragedie sa traiasca omul despartit de insasi inima sa. Devine un scop al vietii ca cineva sa-si cunoasca inima si, de acolo, sa se infatiseze dinaintea lui Dumnezeu. Caci stiinta duhovniceasca ne spune ca trebuie sa-I vorbim lui Dumnezeu cu inima noastra, trebuie sa-L iubim din toata inima noastra si sa cunoastem cu inima noastra legea harului Sau. Si toata stradania/asceza noastra in viata Bisericii este aceea de a ne gasi inima. Si este atat de important acest lucru incat, daca ne-am gasit inima, a inceput mantuirea, a venit mantuirea in viata noastra. Si pocainta (gr. Metanoia) pe care o facem dinaintea lui Dumnezeu nu este altceva decat cultivarea inimii noastre. Pocainta consta in a trece plugul lui Dumnezeu prin inima noastra pentru a dezradacina spinii iubirii de placeri, pentru a se curata inima si pentru ca aceasta sa devina, asa cum zicea staretul nostru, ca un radar. Un radar care sa urmareasca semnele prezentei lui Dumnezeu si sa patrunda in taina Dumnezeului Celui neapropiat si vesnic. in intreaga istorie a Revelatiei, atunci cand Dumnezeu ii vorbeste omului, ii vorbeste doar cu un singur gand. Dar este nevoie, apoi, de intreaga viata pentru a se realiza acest gand. Si in viata duhovniceasca, cu cat sporim mai mult, cu atat isi pierd din importanta multitudinea ideilor noastre si ne infatisam dinaintea lui Dumnezeu doar cu un singur gand. Si in acest singur gand este concentrata intreaga noastra fiinta si este indreptata catre Dumnezeu…