Sfinţii Părinţi ne învaţă că rugăciunea este leacul tuturor bolilor spirituale. Ortodoxia este moştenitoarea unei forme străvechi de rugăciune numită Rugăciunea inimii sau Rugăciunea lui Iisus. În această binecuvântată perioadă liturgică a Postului Mare, Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ne oferă o carte despre tradiţia isihastă în lumea ortodoxă, Tainele Rugăciunii lui Iisus. Trăind prezenţa lui Dumnezeu: pelerinaj în inima unei străvechi spiritualităţi, scrisă de Noam J. Chumley şi tradusă de Dragoş Dâscă. Jurnal de călătorie şi îndrumar duhovnicesc, cartea Tainele Rugăciunii lui Iisus îi poartă pe cititori într-un periplu de neuitat prin locurile sfinte ale creştinismului răsăritean (Egipt, Grecia, România, Ucraina, Rusia), dezvăluindu-le puterea de viaţă schimbătoare a tradiţiei isihaste. Vă prezentăm în continuare un fragment din „Introducerea” autorului, Noam J. Chumley: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul. De cel puţin 1700 de ani această rugăciune aparent simplă a fost piatra de temelie a vieţii duhovniceşti pentru nenumăraţi monahi şi monahii ai Bisericii Răsăritene. Totuşi, în afara zidurilor mănăstirilor şi schiturilor, foarte puţini creştini – chiar şi cei din tradiţia răsăriteană – au auzit de această rugăciune sau au trăit puterea sa care atinge sufletul şi schimbă viaţa omului. În cartea Tainele Rugăciunii lui Iisus, Părintele John şi cu mine am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să o aducem din îndepărtatele mănăstiri şi peşteri din deşert în vieţile milioanelor de credincioşi care tânjesc după pacea şi liniştea care izvorăşte din realizarea unei comuniuni mai adânci cu Dumnezeu. Această carte este rodul unei căutări spirituale asumată în ultimii opt ani, o călătorie pe care Părintele John şi cu mine am întreprins-o pentru a ostoi dorinţa noastră de a cunoaşte spiritualitatea străveche şi practicile spirituale care s-au dovedit atât de fundamentale pentru viaţa de zi cu zi a monahilor creştin-ortodocşi. În conversaţiile noastre cu aceşti sfinţi bărbaţi şi femei, ei ne-au dezvăluit un secret pe care misticii îl ştiu de secole: pe Dumnezeu Îl găseşti în tăcere şi printr-o continuă repetare interioară a Rugăciunii lui Iisus. Nimeni nu ştie cine a compus Rugăciunea lui Iisus. Auzim ecouri ale sale în diferite versete din Evanghelii. O parte din monahii pe care i-am întâlnit sunt de părere că Rugăciunea lui Iisus ne-a fost lăsată de Apostolii lui Iisus Hristos. Aceasta este posibil, însă nu avem o dovadă concludentă în acest sens. Oricum, nu vechimea rugăciunii este importantă, ci puterea ei. Pe măsură ce vei citi mai departe, vei vedea că ne-am aplecat asupra unor texte clasice ale marilor sfinţi şi mistici care au scris despre Rugăciunea lui Iisus însă călăuza ta mai nemijlocită vor fi monahii şi monahiile, episcopii şi stareţii contemporani care cunosc puterea tainică a Rugăciunii lui Iisus prin experienţă personală. Aceşti sfinţi bărbaţi şi femei şi-au oferit sprijinul lor deplin pentru acest proiect; drept urmare, pentru prima dată aceste practici mistice personale pot fi dezvăluite şi împărtăşite unei audienţe largi. Rugăciunea lui Iisus a fost izvorul primei tradiţii mistice a creştinismului. În secolul al II-lea puterea sa a fost descoperită de asceţii şi pustnicii din deşerturile Egiptului şi Siriei. Pe măsură ce creştinismul se răspândea de-a lungul Europei Răsăritene a purtat cu sine practicile mistice ale Părinţilor şi Maicilor Deşertului. Până în ziua de azi meditaţia asupra Rugăciunii lui Iisus rămâne o parte centrală a vieţii duhovniceşti din mănăstirile şi schiturile creştinismului răsăritean. Pentru a găsi aceşti învăţători duhovniceşti contemporani, am călătorit împreună cu Părintele John în întreaga lume a creştinismului ortodox – de la Mănăstirea Sfântul Antonie cel Mare din deşertul egiptean la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai, din mănăstirile României la mănăstirile din Rusia, Ucraina şi Muntele Athos, în Grecia. În toate aceste locuri am fost copleşiţi de generozitatea monahilor şi monahiilor care au fost dornici să împărtăşească cu noi – şi cu tine – metoda prin care pot fi parcurse diferitele etape de rugăciune: de la rugăciunea de început, de cerere, la rugăciunea de preamărire, către scopul fiecărui mistic: a trăi în prezenţa lui Dumnezeu. Eu şi Părintele John cunoaştem din experienţă personală că Rugăciunea lui Iisus are puterea de a potoli tumultul şi distragerile lumii, de a oferi pace şi linişte celor care sunt tulburaţi şi cuprinşi de anxietate, de a alunga iluzia că o prăpastie mare, de netrecut, ne separă de Dumnezeu. Rugăciunea lui Iisus curăţă izolarea şi însingurarea vieţii moderne, reînsufleţeşte viaţa interioară, care a fost mortificată de confuzie şi nefericire, şi umple inima, mintea şi duhul cu conştiinţa faptului că Dumnezeu există şi că doreşte ca noi să fim în comuniune neîncetată cu El. Vă mulţumesc pentru faptul că vă alăturaţi acestei căutări spirituale şi mă rog ca şi voi să trăiţi într-un chip tainic şi profund puterea mişcătoare de suflet şi schimbătoare