Din cuprins: Prefaţă la ediţia în limba română; Notă asupra ediţiei româneşti; Introducere: Valaam – Athosul de la Miazănoapte; Capitolul 1: Copilăria şi tinereţea; Capitolul 2: Începutul nevoinţelor monahale; Capitolul 3: Sfîntul Munte Athos; Capitolul 4: La metocul de la Iaşi; Capitolul 5: Plecarea în Rusia; Capitolul 6: Hotărîrea de a rămîne în Rusia; Capitolul 7: Mănăstirea Valaam; Epilog; Bibliografie; Lista ilustraţiilor Notă asupra ediţiei româneşti În Sinaxarele Bisericilor Ortodoxe din Grecia şi Rusia acest mare trăitor isihast, originar din părţile Moldovei, apare trecut sub felurite nume: Cuviosul Antipa Athonitul, Sfîntul Cuvios Ieroschimonah Antipa de la Valaam sau Cuviosul Antipa Românul. Cînd Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a re­­cunoscut canonizarea sa (mai 1992), a dispus să fie trecut în ca­­­­­lendar cu titulatura de Sfîntul Cuvios Antipa de la Calapo­deşti, pomenirea sa făcîndu-se pe 10 ianuarie. În anul 2002, Sfîntul Sinod al Bisericii noastre a aprobat şi Acatistul Cuvi­o­sului, întocmit de P. S. Dr. Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. La Sfînta Mânăstire Christiana din Bucureşti se află o fru­moasă icoană cu moaşte a Sfîntului Cuvios Antipa de la Calapo­deşti, ocrotitor al acestui sfînt lăcaş, dăruită chiar de către vred­nicul de pomenire şi întru fericire adormitul Părinte Patriarh Teoc­tist. Această icoană este reprodusă şi pe coperta ediţiei de faţă, care este în mare măsură rodul evlaviei purtate marelui în­duhovnicit de obştea Christianei şi de dreptcredincioasele su­flete apropiate sfintei mănăstiri stăreţite de Maica Stavroforă Bene­dicta Chirobocea. În File de pateric din împărăţia monahilor – Sfîntul Mun­te Athos. Cuvioşi Părinţi athoniţi ai veacului al nouăsprezecelea (ediţia a III-a, Ed. Christiana/Sf. Mănăstire Nera, Bucureşti, 2008, pp. 288-301) Antonie Ieromonahul prezenta mai pe scurt viaţa şi învăţătura Sfîntului Cuvios Antipa. Cartea de faţă o pre­zintă mult mai pe larg, cu întreg contextul ei istoric şi spiritual, precum şi cu o bogată ilustraţie. Viaţa Sfîntului Cuvios Antipa (1816-1882) a fost scrisă mai întîi de către ieromonahul Pimen şi editată în anul 1893, la Sfînta Mănăstire Valaam. În prefaţa cărţii sale, părintele Pimen scria: „Întotdeauna m-a interesat, în cea mai mare măsură, viaţa de nevoinţă a ieroschimonahului Antipa. Cu un an înainte de moar­tea sa, spre sfîrşitul Utreniei, în a doua zi după Naşterea Domnului, fiind în Sf. Altar, l-am rugat să-mi dea binecuvîntare să-i scriu viaţa. Această rugăminte a mea i s-a părut foarte grea smeritului stareţ. «Nu este pentru sfinţia voastră, părinte, – am spus eu, – ci pentru slava lui Dumnezeu». Atunci a căzut de a­cord. În ultimele zile ale peregrinării pămînteşti a stareţului, de cîte ori mă aflam la schit, el îmi povestea toată viaţa sa, pe etape, în cele mai mici amănunte”. După moartea părintelui Antipa, au fost aduse la Valaam nişte însemnări despre viaţa sa scrise de către ucenicul său, schi­monahul Antonie. „Mărturiile mele – scrie părintele Pimen – şi mărturiile schimonahului Antonie s-au completat mai tîrziu cu povestirile stareţilor de la Valaam, care l-au cunoscut de aproape pe părintele Antipa. Iată cum, mai mult din chiar spusele părin­telui Antipa, s-a alcătuit viaţa sa cu adevărat minunată, pe care o propunem aici de faţă binecredinciosului cititor. Smerenia adîn­că, înalta experienţă duhovnicească şi iubirea curată pentru Dum­nezeu şi pentru aproapele, care l-au împodobit pe fericitul stareţ, transmit întregului conţinut al vieţii sale semnul neîndoiel­nicului adevăr. Iar darul înaintevederii, care s-a descoperit din întîmplare la el cu două zile înainte de moarte, şi-a pus, parcă, minunata pecete a adeveririi pe întregul conţinut”. Această viaţă este completată aici şi cu date din dosarul iero­schimonahului Antipa, şi cu date de la descoperirea sfintelor sale moaşte, precum şi cu mărturii ale cinstirii stareţului la Va­laam, la Athos, în România şi în Moldova. Noua carte despre Sfântul Cuvios Antipa – cea mai com­pletă de pînă astăzi – este scrisă de Lidia Meşkova, o erudită scriitoare moscovită, membră a Uniunii Scriitorilor Ruşi şi doc­tor în Filologie. Traducătoarea şi editorii versiunii româneşti aduc mulţu­miri tuturor celor care au contribuit într-un fel sau altul la apa­riţia acestei cărţi în limba română. Fie ca rugăciunile Sfîntului Cuvios Antipa de la Calapodeşti să fie tuturor grabnic ajutătoare! Răzvan CODRESCU