Livrarea Comenzilor
Comenzile primite in ziua respectivă se livrează a doua zi calendaristică.
Comenzile sunt livrate prin firma de curierat GLS Curier, livrarea făcându-se la adresa indicată de client, in ziua urmatoare lucratoare, dupa preluarea coletului, pe intreg teritoriul Romaniei intre orele 08:00 si 17:00, de Luni pana Vineri.
Transportul este gratuit in Romania la comenzi peste 100 lei.
Transportul international este suportat de client. Acesta isi poate alege mijlocul de transport care este cel mai convenabil.
1. Ramburs (numerar la curier)
La livrare, puteţi achita contravaloarea produselor şi serviciilor comandate.
2. Transfer bancar / Internet Banking (procesarea comenzii se face dupa confirmarea platii de catre banca,poate dura 2-3 zile)
3. Plata prin card
Plata prin card este disponibilă pentru comenzile online şi poate fi efectuată prin carduri tip:
Cardul prin care se face plata trebuie să fie emis sub sigla Visa/Mastercard.
Plata prin card se face prin intermediul mobilPay, un serviciu securizat de plăţi online prin card, efectuându-se printr-o pagină securizată, eliminând astfel posibilitatea unor fraude.
Puteţi efectua plata prin card după plasarea comenzii, alegând la “Metoda de plată” opţiunea numită “Plata prin card”.
După plasarea comenzii prin intermediul butonului “Trimite comanda” o să fiţi redirecţionaţi pe pagina efectuării plăţii prin card, unde trebuie să completaţi datele de pe card şi numele deţinătorului pentru a putea plăti.
Pe această pagină trebuie să completaţi numărul cardului, de pe faţa acestuia, data expirării, codul CVV2 / CVC (de regulă ultimele 3 cifre tipărite pe spatele cardului).
După verificarea datelor şi a sumei de plată puteţi incheia tranzacţia printr-un click pe butonul “Plătesc în siguranţă”.
Extras din Capitolul Intai – Introducere generala: Epoca lui Hrisostom si problemele ei, 3. Contextul socio-religios din Antiohia Mega-orasul Antiohia, unde Hrisostom s-a nascut, s-a format duhovniceste si a creat cea mai importanta parte a operei sale, era deja de dinainte de secolul al IV-lea o rascruce de civilizatii, popoare, religii si limbi. De aceea si sincretismul a cunoscut o mare inflorire in acea regiune. Constitutia sociala si viata religioasa formau un amestec ale carui antiteze provocau adesea tensiuni primejdioase. Greci, anatolieni, sirieni, romani si iudei faceau negot, isi indeplineau datoriile religioase, se manifestau in viata politica, studiau si creau intr-o relativa libertate. Mai cu seama educatia era atat de dezvoltata, incat Antiohia ajunsese sa fie considerata Atena Rasaritului si sa fie, avandu-l pe eminentul sofist Libanius, centrul retoricii asiatice. Aici, ca nicaieri altundeva, retorica infrumusetata si inzorzonata devenise criteriul ideal si absolut al omului spiritual. Antiohienii cultivati, pagani si crestini, ii frecventau cu desfatare pe retori si puteau sa aprecieze cu exactitate reusita si originalitatea figurilor si a argumentului lor. Totusi, in ciuda cultivarii literare si stiintifice, cei mai multi dintre locuitorii orasului – si cu mult mai mult in imprejurimi – ramasesera analfabeti si vorbeau doar siriaca si dialecte locale. Exista o contradictie mare si in ceea ce priveste bogatia, care era concentrata in mainilea putini oameni. Este curios faptul ca, potrivit lui Hrisostom, crestinii, care constituiau aproximativ jumatate din populatie, erau in general mai bogati decat ceilalti locuitori. Cu toate acestea crestinii erau atat de influentati de mediul inconjurator, incat multi participau la sarbatorile si la reuniunile cultice ale evreilor, frecventand si diferitele manifestari sociale (uneori si religioase) ale paganilor. Deci le lipsea simtul exclusivitatii Bisericii si al adevarului ei. Nu intelegeau ca etosul Bisericii este in intregime altul decat etica iudeilor si decat structurile socio-religioase ale paganilor, care erau favorabile unei libertati absolute a moravurilor. Aceasta situatie a crestinilor l-a pus serios pe ganduri pe Hrisostom si l-a determinat sa ia atiyudine si impotriva paganilor, si impotriva evreilor, ca sa-i ajute pe crestini sa constientizeze caracterul exclusiv al adevarului lor si nevoia unui nou etos care trebuia sa se exprime in capitala cosmopolita, inca organizata dupa mentalitatea pagana, cu teatre libertine, hipodrom, bai publice si distractii mostenite din tata-n fiu, pe care crestinii cu greu le paraseau.
